De data aceasta Von Schmid surprinde frumuseţea creaţiei lui Dumnezeu aşa cum este văzută prin ochii unui copil care a trăit în întuneric aproape toată copilăria lui. Responsabilitatea şi iertarea sunt printre multele virtuţi învăţate din această povestire. Micuţul Henry este răpit de o bandă de hoţi şi este silit să trăiască ani de zile într-o peşteră adâncă şi întunecoasă. Când găseşte din întâmplare o crăpătură in perete, el iese la suprafaţă unde se minunează de strălucirea soarelui şi de splendoarea cerului albastru.